FAUNA DIN PARCURILE ŞI REZERVAŢIILE NATURALE ALE ROMÂNIEI

                          FAUNA DIN PARCURILE ŞI REZERVAŢIILE NATURALE ALE ROMÂNIEI

1.DELTA DUNĂRII

          Delta Dunării este un adevărat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatică   europeană, întreaga faună de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa  si tot aici îsi găsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis  silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specifică faunei deltei. Amfibienii sunt  reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi  (4 specii). 

2.PARCUL NAŢIONAL RETEZAT

În rândul nevertebratelor se găsesc cele mai multe endemite animale din Retezat, fiind identificate până în prezent 9 subspecii endemice de fluturi de zi, cel puţin 6 specii endemice de plecoptere şi 4 de tricoptere. Ultimele două grupuri sunt în mod particular asociate cursurilor superioare ale apelor din zona alpină. Viermii inferiori (nematode) au fost bine studiaţi, având mai mult de 143 de specii găsite în această zonă (incluzând 8 endemite).

Unele genuri, cum este de exemplu Erebia, din ordinul Lepidoptera, ajung aici la diversităţi specifice foarte ridicate. Astfel acest gen, relict glaciar, are în Retezat o răspândire altitudinală aproape similară cu cea latitudinală pe care o are genul în emisfera nordică.

Reptilele sunt reprezentate în parc prin 9 specii, aproape 40% din reptilele terestre ale României. Cu toate că doar o specie este considerată rară la nivel naţional, şase sunt considerate vulnerabile.

Mamiferele determinate până în prezent în Parcul Naţional Retezat în număr de 55 de specii reprezintă peste 23% din mamiferele terestre ale Europei ceea ce arată încă o dată diversitatea habitatelor naturale prezente aici. Parcul oferă condiţii pentru supravieţuirea celor mai importante dintre carnivorele mari europene: lupul Canis lupus, ursul Ursus arctos şi râsul Lynx lynx. De asemenea se întâlnesc în parc ierbivore mari cum sunt capra neagră Rupicapra rupicapra, cerbul Cervus elaphus şi căpriorul Capreolus capreolus. Carnivorele de mai mici dimensiuni cum sunt pisica sălbatică Felis silvestris şi mustelidele găsesc în diversele habitate ale parcului micromamifere care le asigură o parte din hrană.

În anul 1973, o echipă de la Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române a introdus 20 de exemplare de marmotă alpină provenită din Alpii Austrieci. Marmotele au fost eliberate în căldarea lacului Gemenele, iar în prezent se pot întâlni in toate văile şi căldările glaciare de sub Şaua Custurii până în căldarea lacului Zănoaga. Nu se cunoaşte încă impactul pe care aceste rozătoare mari, neindigene, îl au asupra vegetaţiei şi solului.

3.PARCUL NAŢIONAL CĂLIMANI

Mamiferele, un grup restrans, dar bine reprezentat prin carnivorele mari - ursul (Ursus arctos L.), lupul (Canis lupus L.), rasul (Lynx lynx L.), mustelidele - vidra (Lutra lutra L.), jderul (Martes martes L.), bursucul (Meles meles L.), dar si pisica salbatica (Felis silvestris Schrb.) asigura varful piramidei trofice si deci veriga pradatorilor specializati.
Peisajul este animat de capriori (Capreolus capreolus L), cerbi (Cervus elaphus L) si mistreti (Sus scrofa L) mari amatori de iarba frageda, si mai ales de liniste. De aceea, va recomandam ca atunci cand vizitati parcul, sa o faceti in liniste, fiind ochi si urechi la spectacolul pe care natura ni-l ofera.

În golul alpin, datorită fructificaţiei abundente la afin şi merisor, sunt atrase specii din pădurea de molid sau din tufişurile de jneapan. Aici îşi face cuibul Fasa de munte (Anthus spinoletta L.), brumariţa alpina (Prunella collaris Scop.). În crăpăturile din stânci, cuibăreşte codrosul (Phoenicurus ochruros Gmel.), corbul (Corvus corax L.), vinderelul (Falco tinnunculus L.). În sezonul cald urcă până în golul alpin pietrarul (Oenanthe oenanthe L.), codobatura alba şi cenuşie (Motacilla alba L. si Motacilla cinerea L.). 

Nevertebratele, dintre care cel mai bine reprezentat grup, artropodele, ocupa un loc important în lanţul trofic. Specia de interes european prezenta în parc este croitorul alpin (Rosalia alpina), întâlnit în habitate de păduri de amestec de fag şi brad din zona sudică a parcului.